Blog de obligatie..

Cred ca v-ati dat seama( in caz ca si-a mai adus cineva aminte de blogul meu si a mai incercat sa-l acceseze)ca din penultima zi de facultate de anul trecut nu am mai scris absolut nimic,nici macar asa din orgoliul de blogger..de parca ar fi fost vorba de asa ceva.. Trebuie sa recunosc acum cand sunt sigura ca am trecut examenul, ca blogul asta a fost o simpla tema..nu s-a pus problema ca vreau si eu sa am un blog al meu in care sa scriu cand simt nevoia..am trait( si inca bine) si pana sa am asa ceva si uite ca dupa cateva luni in care nu mi-am mai etalat "aptitudinile scriitoricesti" sunt in viata..uite, in dupa-amiaza asta mi-am adus aminte ca am acest cont si m-am chinuit atat de mult sa-mi aduc aminte culmea, nu parola cum era de asteptat, ci adresa..stiu..puteti sa radeti,haideti macar sa para amuzant decat sa ma acuzati de altele..prefer sa fiu amuzanta( si modesta,bineinteles).Nu prea realizam sentimentul asta care te incearca dupa ce ai recunoscut ceva si pe care inca nu stiu cum sa-l numesc, dar e "de bine"..Asadar, blogul meu a fost o obligatie cu rezultate bune ce-i drept:)))...poate o sa mai scriu ceva, candva...

Penultima...

Am spus sa scriu acum ca maine ar fi fost ultima si ar fi sunat cam patetic si deja rasuflat ca sa scriu despre ultima zi de facultate din anul 2..
nu credeam ca o sa folosesc vreodata sintagma parca prea des uzitata "parca ier..."..si uite ca acum,exact acum cand scriu mi se pare ca se potriveste perfect(ciudat mai ajungi sa regreti unele chestii pe care odata le gandeai cu tarie), oricum eu cred ca e bine si asa sa-ti dai seama si sa ajungi sa le recunosti( asta asa ca sa ma scuz intr-un fel).iata ca o spun "parca ieri" era prima zi din anul 2 si azi ne-am trezit cu totii la sfarsit..Cred ca acum, mai ales acum cand avem atatea de facut pentru sesiune regretam ca nu ieseam impreuna la un suc dupa cate vreun curs sau seminar( cand veneam acasa sa ne odihnim:P).cred ca nu sunt singura care regret ca se termina si semestrul asta( si daca nu regretam toti din acelasi considerent, sunt atat de convinsa de majoritatea care e de partea mea din simplul fapt ca urmeaza sesiunea)...hai ca parca prea exagerez cu melancolia asta si nu e cazul petru ca situatia nu e chiar asa de dezastruasa....dragi colegi, mai avem la dispozitie O ZI sa ne bucuram de statutul de student in anul 2(pentru cei care nu au de gand sa repeteanul, dar eu zic ca orcat de mare e regretul nu se merita)..Si uite cate motive gasim daca vrem sa gandim pozitiv: daca de azi suntem asa, maine cum mai sunem?..( pastrati-va resurse)

LEX,anul 2

Sa nu uitam de cultura !!!

Chiar daca toata lumea este foarta ocupata in perioada aceasta, eu va invit sa nu uitam de cultura!! Iata deci cateva idei:

Preafrumoase 2, cu Maxim Belciug. Povestea continua...
Miercuri, 11 iunie 2008, cu incepere de la orele 19.30, chitaristul Maxim Belciug va sustine un concert extraordinar la Teatrul Nottara, cu prilejul lansarii celui de-al doilea CD din seria de „Preafrumoase”. 11 Iunie 2008

Un dialog despre muzica
Un dialog despre muzica, cu dirijorul Tiberiu Soare si violonistul Alexandru Tomescu la Ceainaria Carturesti, vineri 30 Mai, ora 18:30. 30 Mai 2008

Istoria lecturii - De la papirus la textul electronic
Un atelier in cinci intalniri cu Alexandru Ofrim incepind din 29 mai, la Fundatia Calea Victoriei. 29 Mai 2008

Targ de jucarii cu Masca
Teatrul Masca va invita duminica, 25 mai, ora 11.30, in Parcul Herastrau (intrarea Piata Charles de Gaulle) la cea de-a 9-a editie a Targului de Jucarii. 25 Mai 2008

Cum citim literatura scrisa in comunism?
Duminica, 25 mai 2008, de la ora 11,00, la Sala ATELIER Domnul Eugen NEGRICI prezinta Conferinta cu tema: "Cum citim literatura scrisa in comunism?" „Autorul celor doua volume intitulate Literatura romana sub comunism reia teza substituirii religiei in statul comunist cu ideologia marxist-leninista. Textele analizate reprezinta mostre dintr-o productie discursiva care cu greu poate fi numita literatura, lungi poeme care relateaza fapte neverosimile sau exalta ura de clasa in cuvinte in parte neintelese, in fraze dezarticulare din punct de vedere gramatical sau in rime schioape.”
25 Mai 2008

Teatrul Masca – 18 ani de teatru ALTFEL
Teatrul Masca va invita sambata, 24 mai, ora 18.00, in Parcul Herastrau – intrarea Charles de Gaulle la aniversarea a 18 ani de existenta.
24 Mai 2008

Brain Damage
Teatrul Ariel prezinta premiera spectacolului „Brain Damage” de Andrei Vornicu vineri, 23 mai ora 19.
23 Mai 2008

Saptamana 19-25 mai la CNDB
Centrul National al Dansului Bucuresti va propune in saptamana 19-25 mai trei noi evenimente. 21 Mai 2008

Invitatie la cultura!!

Dragii mei,va voi invita la o scurta trecere in revista a catorva evenimente culturale ce urmeaza sa aiba loc..sper ca o sa va foloseasca acum,dar mai ales dupa ce le veti fi savurat..


Evenimente
Istoria lecturii - De la papirus la textul electronic

Un atelier in cinci intalniri cu Alexandru Ofrim incepind din 29 mai, la Fundatia Calea Victoriei.
29 Mai 2008





Arta Gradinilor – Peisagistica, atelier interactiv

Noua ateliere, incepind din 20 mai, orele 18:30. Gradina este un spatiu care din cele mai vechi timpuri a inspirat imaginatia oamenilor, un loc care a ascuns intimplari, a gazduit evenimente fastuoase, a protejat indragostitii, a reflectat trecerea anotimpurilor in mod spectaculos si a inspirat artistii.
20 Mai 2008



Bucuresti - o istorie culturala

Un atelier al Fundatiei Calea Victoriei cu istoricul Petre Guran, 10 intalniri incepind din 13 mai, orele 18:30.
13 Mai 2008









Exercitiul de arhitectura
Cele cinci ateliere vor urmari in primul rand familiarizarea cu arhitectura prin situarea ei in orizontul culturii generale, prilejuind initierea si orientarea in lumea formelor construite, dintr-o perspectiva istorica si teoretica.
12 Mai 2008





StudentFest 2008 expira...inspira

Organizatia Studentilor din Universitatea de Vest Timisoara (OSUT) lanseaza in perioada 12-18 mai 2008 festivalul studentesc de arta StudentFest. Pornit acum 16 ani "Festul" a fost si este o rampa de lansare pentru tinerii artisti din Timisoara si din tara.
12 Mai 2008

Moravuri in Ikea..

Am ajuns ajuns saptamana trecuta pentru inca o data la vestitul magazin Ikea. Abia la aceasta vizita eram destul de familiara cu locul incat sa incep sa observ si unele detalii. Locul era plin nu numai de cei care se hotarasera brusc sa-si schimbe mobila din casa, dar si de o gramada de alte categorii de persoane, de la cei curiosi care vroiau sa vada “ce-i cu Ikea asta” pana la cei care sperau sa gaseasca vreo oferta sau sa se dea ceva gratis, cei veniti din pura inertie, sau mai putini, cei care venisera hotarati sa cumpere ceva. Intr-un cuvant multi romani.. Si daca va spun ca erau multi, ingramadeala si galagie trebuie sa incercati sa vedeti totul prin ochii unui roman( cu anumite caracteristici desigur..asta ca sa nu bagam pe toata lumea in aceeasi categorie, ca nu e corect): la intrarea in magazin ti se da o sacosa galbena in loc de clasicul cos de cumparaturi, iar la iesire ti se indica unde sa o lasi numai ca aici e aici, pentru unii partea cu lasatul era de neinteles; apoi mobila din showroom se testeaza si cativa dintre clienti doreau sa fie absolute siguri de alegere, astfel ca sareau pe scaune,se urcau pe saltele si trageau cu miscari bruste si energice de sertare; la casele de marcat, deja vestitele de acum cosulete cu bomboane se goleau pe masura ce individual din spate vedea cum cei mai avansati se servesc cu bomboane si nimeni nu le cerea nimic in schimb…Cel mai frumos moment este sa stai in apropiere de bistro si sa observi cum toata lumea se infrupta din deliciosul hot dog care este atat de bun din simplul motiv ca pretul lui este de 1 leu, 1 leu costa si inghetata sau mai bine spus cosul de inghetata ptr ca inghetata este cu autoservire si restul este foarte usor de imaginat( fiecare isi umple cosul pana se satura uneori exagerand)..Totul pare perfect pentru iubitorii de inghetata numai ca ajungand in fata dozatorului observi ca nu exista decat o singura aroma: vanilia, moment in care incepe o discutie : “Cu ce e inghetata?
Cu vanilie..
Hmm..
Eh…lasa ca e buna si cu vanilie.”
La fel si pentru cei insetati se merge pe principiul “cumperi un pahar si bei cat poti”( cu un aer inabordabil) ...
Si pentru unii nu este totusi de ajuns si spun asta pentru ca stand la o masa si consumand pana nu mai poti( la propriu) vezi cum unu’ se indrepta spre suportul cu servetele, le ia pe absolut toate fara exceptie, le baga in geanta si pleaca…
Cam astea sunt practicile auxiliare in Ikea…vorba lui Mircea Badea: “Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”…
Ce ziceti se merita un drum pana la Ikea??

Preferata mea!!!

http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/toparceanu.php

Stiu ca nu se anunta un blog unde sa postez poezii, insa aceasta mi se pare irezistibila..faceti un exercitiu scurt si interpretati-o.. Asa a devenit preferaa mea..




IN JURUL UNUI DIVORT


Misu St. Popescu vrea sa divorteze.
Lung prilej de vorbe si de ipoteze!
Unii spun ca Misu singur e de vina,
Ca la ei in casa n-a fost zi senina.
Ca nu poate nimeni sa-i mai intre-n voie
Si-a avut norocul de-a gasit pe Zoe,
Care-i rabda toate de cand l-a luat.
Ca desigur alta nu l-ar fi rabdat
Nici macar o luna, insa biata fata
Este bunatatea personificata!
Ca-nainte Zoe pana nu-l luase
A respins partide mult mai serioase:
Jorj Athanasiu, cind era flacau...
Goldman de la Credit... Guta Popandau,
Angrosist de vinuri, o partida rara
Si cu care Misu nici nu se compara
Toti cu situatii si destul de „bine“,
Refuzati de dansa, ca sa ia... pe cine!
Ca saraca Zoe cand l-a cunoscut
Era fara slujba si dator vandut.
Ca de-atunci incoace ea zadarnic spera,
Ca el n-are-n casa nici o maniera,
Nu respecta seara orele de masa,
Rareori cu leafa nimereste-acasa,
Frecventeaza cele mai de jos localuri
Si se tine noaptea numai de scandaluri...
Dar mai e un lucru mai fenomenal:
Misu St. Popescu este imoral!
Parca ea nu stie ca, de-acum un an,
Dumnealui se tine cu madam Varlan?



O caricatura... un chibrit... o aia
Cu piciorul mare si c-un par cat claia,
O mahalagioaica... Afectata... rea,
De se mira lumea: ce-a gasit la ea?
Altii spun ca totusi nu-i de vina el,
Ca din contra, Misu e un sot model,
Insa ea, Popeasca, este o ingrata.
C-ar fi stat si-acuma tot nemaritata,
Daca din pacate nu s-ar fi gasit
Un neghiob ca Misu, un imbrobodit...
C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui
Unde se dusese la un var de-al lui
Care-avea la dansii casa cu chirie.
Ca vorbeau adesea la bucatarie,
Mai cu seama ziua cand trecea la masa.
Ca duduca Zoe scutura prin casa
Si nu zice nimeni ca era bigota
Insa frantuzeste nu stia o iota!
Ca gasind odata niste carti franceze,
A rugat pe Misu „s-o initieze“...
(Promitea fetita!) Tot asa mereu,
Azi o sarutare, maine... mai stiu eu?
Ba cu frantuzeasca, ba cu scuturatul,
Pana cand la urma a-ncurcat baiatul!...
Toate astea insa la un loc denota
C-a luat-o goala, fara nici o dota.
Trei perechi de case? Stie Dumnezeu...
Trei perechi de mofturi! N-o spun numai eu.
Intrebati pe Lambru, pe madam Palade
(O persoana-n varsta, foarte cumsecade)
Si pe toata lumea care-o cunostea,



C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea...
El putea desigur altfel sa se-nsoare,
Dar in loc sa-i fie recunoscatoare,
Sa-l respecte-n casa si sa-l menajeze,
Dumneaei, din contra, tine sa dicteze!
Misu nu e liber nici macar un pas,
Toata lumea vede ca l-a dus de nas.
Dar in schimb, fireste, ea, de la-nceput
Fara nici o jena a facut ce-a vrut,
Seara, cand o cauti, pleaca la cucoane.
Ziua se ocupa numai cu romane,
Iar bucatareasa (c-au schimbat femeia)
Are tot pe mana, pana cand si cheia
De la magazie si de la dulap,
Care va sa zica si-a facut de cap.
Altii spun ca Zoe, la madam Lipan,
A-ntalnit pe unu, Iorgu Damian,
Flutur de saloane, mare puslama.
Ca-ntre ei desigur exista ceva,
Fi’ndca ea-ntr-o clipa de sinceritate
A scapat o vorba la madam Stamate:
„Ah, ma chere, ce nobil si distins baiet!...“
Iar madam Stamate n-a tinut secret,
Si-i destul sa afle cateva persoane...
Tot atunci, se vede, una din cocoane
I-a facut pesemne lui o anonima
Unde iscalise doar atat: „Cu stima...“
Si-i scria acolo spun din auzite
Ca „madam Popescu prea se compromite...“
Dar el n-a citit-o, nefiind francata.
Si-a trecut si asta.



In sfarsit, odata
Trebuind sa plece Misu la Vaslui
Pentru niste case, un amic de-al lui,
Unul de la Banca, l-a pornit cu sila
Sa ia trenul numai pana la Chitila
Si sa stea acolo tocmai timpul strict,
Ca sa-i poata prinde in flagrant delict...
Ca venind Popescu si vazand lumina,
A intrat in curte tocmai prin gradina
Si batand la usa care da-n salon,
Cineva din casa i-a stigat: „Pardon!“
Zoe sta de vorba, nici nu s-astepta
(Ca era devreme... zece si ceva)
Si crezand ca-i mata sau vrun alt ecou,
Cand vazu ca-i Misu, a ramas tablou,
El paru deodata foarte incantat.
Ma iertati le zise ca v-am deranjat!...
Puse-apoi paltonul peste geamantan
Si venind cu-ncetul catre Damian
Care sta sa plece, zise: Buna seara.
(Damian atuncea s-a facut ca ceara.)
Nu mai stati de vorba? Poate ca ti-e somn...
Te grabesti prea tare, mult stimate domn!
Si zicand acestea cu o voce calma,
Vru sa-l ia de guler si sa-i dea o palma.
Domnule Popescu... nene! stai un pic...
Pe parola noastra ca n-a fost nimic!...
Damian, saracul, nu stia ce zice,
Dar gasind la urma un moment propice,
Cand vazu ca treaba tot mai rau se-ncurca,
A fugit...



Iar sotii se certara furca.
Ea-l lua cu bine, nu-l scotea din „draga“,
Socotind ca astfel va putea s-o dreaga,
Dar la urma urmei, ca sa-l deie gata,
A-nceput sa faca, ea, pe suparata.
Ca odinioara l-a iubit un pic,
Dar nu-l cunoscuse chiar asa mojic...
Si-ntorcand o clipa capul indarat,
I-a strigat din usa: Te-ai prostit di tat!...
*
Toate astea insa n-au nici un temei,
Ca nu stie nimeni ce-a fost intre ei.
Vineri toata lumea a putut sa-i vada
Amandoi alaturi, brat la brat, pe strada...
Ei, si stiti, aseara, dupa ce-a stat ploaia,
Ce-a aflat Tantica de la Procopoaia
Cand s-a dus sa-i ceara un model de sort?...
Ca madam Popescu nu mai da divort.




Autor: George Toparceanu

"Un Summit Fericit"

Cum?? Inca va mai intrebati ce e cu titlul asta??..este noua urare care a circulat in timpul istoricului summit printre bucuresteni, studenti si alti beneficiari ai zilelor libere... Inspirate de traditionalele urari ca “Paste Fericit!” sau “ Sarbatori Fericite!”, romanul, un spirit novator, creator si sa nu evitam aici ( chiar daca a devenit deja un cliseu) umorul autohton, inzestrat fiind cu o mare calitate, adaptabilitatea (dobandita nu neaparat benevol, mai cu seama in momente critice) s-a comportat in situatia data intr-un mod cat se putea de previzibil...Urmarea a fost ca fiecare si l-a facut cat de fericit a putut. Daca o sa citesc ce am scris pana in acest punct este foarte evident ca ma aflu in categoria: roman,student in bucuresti, chiar si in categoria utilizatorilor deja celebrei expresii..tot ce mai ramane e de analizat cum mi-am facut eu “un summit fericit”. Am reusit mai mult sau mai putin ( asta ramane de vazut inca). Am inceput( impropriu spus ca am inceput eu din moment ce inceputul a fost comun tuturor: cele trei zile libere) prin a lasa Bucurestiul sa-si vada de ale lui si am plecat cat de repede am putut, unde alt undeva decat acasa, ca doar era vacanta in “ semestrul fericirii” si aici am citat pe unul intre profii nostri.. Sa nu credeti ca daca m-am indepartat putin de Bucuresti am fost privata de restrictiile summitului…nu!! Am spus nu pentru ca m-am hotarat sa fac o vizita Constantei ( e adevarat ca ziua stabilita era chiar miercurea), dar bineintes ca domnul Bush a fost un vizitator mai important decat mine fapt pentru care mi-am amanat vizita pentru joi o zi ca oricare alta a Constantei… In sfarsit ,fara alte amanunte, global pot sa declar ca am avut un summit daca nu fericit, cel putin reusit…